Bacteriile din intestin

introducere

Corpul uman este un habitat pentru peste 1012 tipuri de bacterii, o mare parte din acestea populând intestinele. Bacteriile sunt în general asociate cu infecții și boli.
Cu toate acestea, în intestin, bacteriile joacă un rol important în menținerea sistemului imunitar și protejarea împotriva microorganismelor dăunătoare.
Din acest motiv, o floră intestinală sănătoasă este importantă pentru sănătate.

Flora intestinală naturală

Primele bacterii ale florei intestinale naturale se transmit odată cu contactul dintre nou-născut și mama acestuia în timpul nașterii.
Flora vaginală și flora perianală a mamei (colonizarea bacteriană în jurul anusului) pătrund în tractul digestiv al copilului prin gură. O mare parte din aceste bacterii alcătuiesc flora intestinală normală ulterioară (de exemplu, E. coli, enterobacterii și streptococi).
Bacteriile sunt apoi ingerate prin alimente în timpul copilăriei. Flora intestinală sănătoasă a unui adult constă în primul rând din bacterii anaerobe (fără oxigen). Numărul este de aproximativ 10-100 miliarde de bacterii din tractul digestiv uman. O mare parte din aceasta se află în intestinul gros. În prezent, se presupune că există în jur de 1.800 de genuri și 36.000 de tipuri diferite de bacterii.

Funcția bacteriilor din intestin este, printre altele, formarea acizilor grași cu lanț scurt, stimularea peristaltismului intestinal (mișcarea alimentelor prin mușchii intestinali), susținerea digestiei și întărirea sistemului imunitar.

Cum puteți construi bacteriile naturale?

Când vine vorba de structura bacteriilor naturale din intestin, nutriția este deosebit de importantă. Nu se recomandă un consum ridicat de alimente finite sub formă de fast-food sau congelate.

Metodele de conservare a alimentelor mențin alimentele cât mai libere de germeni, ceea ce, totuși, ucide și bacteriile benigne care s-ar stabili în intestin. De asemenea, se recomandă produse lactate acre precum quark, iaurt sau brânză, care au un efect benefic asupra florei acide a intestinului datorită caracterului lor acid.

Ar trebui evitate grăsimile hidrogenate și cele supraîncălzite. Grăsimile supraîncălzite apar în vasele pentru tigaie, substanțele nutritive pot fi utilizate bine de flora intestinală defectuoasă.

Alternativ, flora intestinală este construită prin înlocuirea (înlocuirea) bacteriilor „bune”. Nu este posibilă înlocuirea E. coli, deoarece colonizarea bacteriilor depinde de diverși factori. Cu toate acestea, în cazul lactobacililor și bifidobacteriilor, terapia de substituție este posibilă și este din ce în ce mai utilizată.

Tipuri de bacterii

Colonizarea intestinelor cu bacterii începe la copiii născuți în mod natural în timpul nașterii vaginale. Primele tulpini bacteriene pot fi detectate la scurt timp după naștere. Colonizarea intestinului cu Escherichia coli, enterobacterii (termen tehnic: Enterobacteriaceae) și streptococi începe foarte devreme. Deoarece procesul natural de naștere joacă, prin urmare, un rol decisiv în raport cu colonizarea bacteriană a intestinului, flora intestinală a copilăriei timpurii poate fi modificată semnificativ printr-o naștere prin cezariană.

Citiți mai multe despre acest sub: Escherichia coli

Copiii care s-au născut prin cezariană au inițial o floră intestinală modificată nefiresc, care corespunde florei cutanate materne. Pe lângă procesul nașterii, dieta are și o influență semnificativă asupra bacteriilor care se așează în intestin. În acest context, de obicei se poate trage concluzii pe baza florei intestinale cu privire la faptul dacă un copil este alăptat sau dacă primește doar hrană cu biberonul.

În cazul copiilor alăptați complet, în principal bacteriile producătoare de acid lactic (așa-numitele bifido și lactobacili) pot fi găsite atât în ​​intestinul gros, cât și în cel subțire în primele câteva săptămâni de viață. Acidul lactic (lactatul) produs de aceste tulpini bacteriene determină scăderea nivelului de pH din interiorul intestinelor. Mediul intestinal al acestor copii capătă astfel un caracter acru. În schimb, copiii care sunt hrăniți în principal cu alimente alimentate cu biberon dezvoltă bacterii în intestin într-un stadiu incipient care corespund florei intestinale adulte.

La maturitate, flora intestinală se caracterizează printr-un număr mare de diferite tipuri de bacterii. La adulții sănătoși, în intestine pot fi detectate în principal așa-numitele bacterii anaerobe (bacterii care nu au nevoie de oxigen pentru a supraviețui). Aproximativ 90% din bacteriile din intestinul gros adult pot fi atribuite genurilor Firmicutes, Bacteroidetes, Proteobacteria și Actinobacteria. Cu toate acestea, în microflora intestinului subțire există bacterii anaerobe facultative din genurile Enterococcus și Lactobacillus. Bacteriile anaerobe facultative pot supraviețui atât în ​​medii sărace în oxigen, cât și în medii bogate în oxigen.

Pe lângă aceste bacterii care promovează sănătatea, agenții patogeni bacterieni care cauzează boli se pot așeza și în intestin. Exemple clasice de astfel de bacterii în intestin sunt E. coli enterohemoragice (EHEC), E. coli enteropatogenă (EPEC), E. coli enteroinvazivă (EIEC) și E. coli enterotoxică (ETEC). Bacteriile din grupul E. coli enterohemoragic (EHEC) duc la boli diareice sângeroase (hemoragice) la om.

E coli

E.coli (Escherichia coli) este o bacterie care apare în intestinele noastre.
Majoritatea tulpinilor din genul E.coli nu sunt patogene pentru oameni. Mai degrabă, este o parte importantă a florei intestinale.

E.coli joacă un rol important în digestie - bacteria este un important producător de vitamine. E. coli produce în principal vitamina K.

Tulpinile, care sunt patogene (patogene), pot provoca infecții ale tractului urinar (UPEC), meningită (NMEC) sau chiar boli intestinale (EHEC / AIEC).
Cu toate acestea, aceste tulpini patogene nu apar în mod normal în intestinele noastre. În plus, pentru a provoca o infecție a tractului urinar, bacteriile trebuie să intre mai întâi în contact cu tractul urinar.

Bacterii din intestin care provoacă diaree

Diareea poate fi cauzată de diverși agenți patogeni. Mai ales atunci când copiii mici sunt afectați, se poate presupune că este vorba mai ales de o infecție virală. Cu toate acestea, la adulții care suferă de diaree, bacteriile care cauzează boli pot fi adesea detectate în intestine. În principiu, numeroase boli infecțioase (de exemplu dizenteria sau infecțiile cu salmonella) pot duce la apariția diareei severe. În majoritatea cazurilor, bacteriile patogene din intestin elimină toxine care duc la procese inflamatorii în mucoasa intestinală.

Ca rezultat, mai multe lichide din sistemul circulator pot pătrunde în tubul intestinal prin pereții intestinali deteriorați. Pacienții afectați dezvoltă de obicei febră mare, dureri abdominale și diaree.

Bacterii din intestin care cauzează diaree:

  • Bacterii E. coli

  • Campylobacter

  • Salmonella

  • Stafilococ

  • Clostridium difficile

  • Shigella (agent patogen al dizenteriei)

  • Vibro cholerae (agent cauzator al holerei)

Bolile diareice cauzate de salmonella sunt în mare parte transmise prin alimente. Din acest motiv, toți cei care au consumat alimente contaminate dezvoltă de obicei diaree și / sau vărsături în același timp. Produsele fabricate din păsări, carne de vită și carne de porc sunt principalele surse de infecție. În plus, Salmonella poate fi adesea detectată în ouă crude, spume de ouă, creme, cofetărie și maioneză.Pacienții care au aceste bacterii în intestin dezvoltă diaree apoasă la doar câteva ore după infecție.

În plus, cei afectați au de obicei febră mare, dureri abdominale severe și dureri de cap. În majoritatea cazurilor, simptomele clasice ale infecției cu salmonella durează doar câteva ore sau zile. Aceste bacterii din intestin sunt tratate prin administrarea unui antibiotic timp de câteva zile. Un alt agent patogen bacterian care duce la diaree aparține în multe cazuri grupului de bacterii E. coli. Deși aceste bacterii din intestin sunt de fapt considerate o parte normală a florei intestinale, reprezentanții agresivi ai acestui grup pot lua un caracter patologic. Pacienții care suferă de o infecție cu E. coli dezvoltă un tablou clinic serios într-un timp foarte scurt. Simptomele tipice ale acestor bacterii din intestin sunt diareea apoasă, care poate fi însoțită de adaosuri sângeroase, greață, vărsături și dureri abdominale severe. Diareea asociată cu E. coli poate pune viața în pericol, în special pentru sugari, copii mici, bătrâni și persoane cu sistem imunitar slăbit.

Funcția bacteriilor intestinale

Sarcina principală a bacteriilor care promovează sănătatea în intestin este apărarea directă împotriva agenților patogeni. Acest proces este cunoscut în jargonul medical ca „rezistență la colonizare”. În interiorul intestinului, această apărare imună este mediată în principal de bacterii din genul Escherichia coli. Dacă proporția acestor bacterii din intestin este redusă, de exemplu prin administrarea de antibiotice, pot apărea diverse boli.

Un exemplu clasic al unei astfel de boli este așa-numita colită pseudomembranoasă. În prezența colitei pseudomembranoase, bacteria Clostridium difficile se înmulțește rapid. Această bacterie nu face parte din flora intestinală normală și poate afecta grav țesutul excretând diverse toxine. Din acest motiv, pacienții afectați dezvoltă adesea febră mare, dureri abdominale, diaree și pierderi de lichide. În plus, bacteriile naturale din intestin joacă un rol important în controlul sistemului imunitar.

Cu toate acestea, acest lucru nu trebuie să fie întotdeauna benefic pentru oameni. Conform unor studii ample, flora intestinală are un efect stimulator asupra reproducerii unor tulpini bacteriene patogene și amibe, în timp ce răspândirea altor agenți patogeni bacterieni este inhibată. În plus, bacteriile din intestin sunt implicate în absorbția diferitelor vitamine. În acest context, vitamina B1, vitamina B2, vitamina B6, vitamina B12 și vitamina K joacă un rol decisiv. Fără o floră intestinală intactă, majoritatea acestor vitamine nu pot fi absorbite, sau doar insuficient, prin mucoasa intestinală.

Acest lucru are ca rezultat simptome de deficiență pronunțate pentru pacienții afectați. O deficiență a vitaminei B1 (sinonim: tiamină), de exemplu, poate duce la iritabilitate, depresie, oboseală și anemie. Lipsa vitaminei B12 se poate face simțită prin schimbări profunde ale numărului de sânge.

În plus, acum se presupune că un deficit pronunțat de vitamina B12 favorizează dezvoltarea unor boli precum demența, tulburările de concentrare și psihozele. În plus, unele bacterii din intestin produc vitamina K vitală, care nu poate fi produsă de organismul uman însuși. Vitamina K joacă un rol crucial în producerea diferiților factori de coagulare a sângelui, în metabolismul osos și în reglarea creșterii celulare. Din acest motiv, o deficiență pe termen lung a vitaminei K poate duce la tulburări de coagulare a sângelui și boli ale scheletului. În plus, între timp s-a dovedit că pacienții care suferă de un deficit de vitamina K sunt mult mai susceptibili de a avea calcificări vasculare extinse.

Pe lângă funcția de absorbție a vitaminelor, bacteriilor din intestin li se atribuie și o funcție digestivă. S-a dovedit că bacteriile din intestin sunt ajutoare importante în procesul digestiv. Din acest motiv, o floră intestinală tulburată poate avea un efect negativ asupra sănătății. Bacteriile din intestin joacă un rol crucial în digestia carbohidraților, în special. Motivul pentru aceasta este faptul că un număr mare de agenți patogeni bacterieni care există în intestin au enzime pe care organismul uman nu le poate produce singur.

Absorbția mineralelor esențiale din alimente ar fi, de asemenea, ineficientă fără sprijinul bacteriilor din intestin. În acest context, mineralele calciu, magneziu și fier sunt deosebit de remarcabile. Alte funcții ale agenților patogeni bacterieni din intestin includ stimularea motilității intestinale și producerea de acizi grași cu lanț scurt. În plus, acum se presupune că bacteriile din intestin ar putea avea, de asemenea, o influență asupra performanței de rezistență.

Balonare cauzată de bacterii din intestine

Flatulența este o componentă naturală a digestiei. Flatulența este un gaz produs prin procesele de fermentare și putrefacție din intestin.

Gazele sunt, de exemplu, metan, hidrogen sulfurat și dioxid de carbon. Mai presus de toate, compușii sulfului, cum ar fi hidrogenul sulfurat, sunt responsabili pentru mirosul flatulenței.

În timp ce un volum de aproximativ 0,5 până la 1,5 litri de gaze emise pe zi este normal, poate duce și la creșterea formării gazelor.
În acest caz, este adesea o chestiune de intoleranță alimentară, cum ar fi intoleranța la lactoză.

Citiți mai multe despre acest subiect: Cauzele flatulenței

Flora intestinală patologică

Având în vedere faptul că flora intestinală umană are multe funcții importante, este de înțeles că un dezechilibru în colonizarea bacteriană și o floră intestinală patologică au un impact asupra sănătății.
În acest caz, fie o colonizare prea mare, fie prea scăzută sau o compoziție incorectă poate fi motivul unei modificări a florei intestinale.
Simptomele unei flore intestinale patologice sunt, de exemplu, flatulența, durerea abdominală sau o susceptibilitate mai mare la infecții. Pot apărea și intoleranțe alimentare.

Testul de respirație lactuloză-H2 este utilizat pentru a verifica colonizarea incorectă a intestinului subțire. Starea de colonizare a intestinului gros poate fi, de asemenea, clarificată cu ajutorul analizelor scaunelor.

Cauzele unei flori intestinale patologice

Cele mai pronunțate și frecvente modificări ale florei intestinale într-o direcție patologică apar prin antibioterapie. Acest lucru nu numai că ucide agenții patogeni împotriva cărora este utilizat antibioticul, ci și bacteriile care apar în mod natural în flora intestinală. Diareea asociată cu antibiotice poate apărea ca urmare a terapiei cu antibiotice.

În majoritatea cazurilor, însă, echilibrul florei intestinale se restabilește după câteva săptămâni. O altă complicație a terapiei cu antibiotice poate fi „colita pseudomembranoasă”. Flora intestinală este grav afectată de antibiotice, iar bacteria „Clostridium difficile” are posibilitatea de a se înmulți extrem de mult datorită spațiului nou câștigat, care duce la inflamația intestinului.

Un transplant de scaun este o metodă obișnuită de terapie. În afară de terapia antibiotică responsabilă, ar trebui să urmăriți și dieta. Mâncarea rapidă și alimentele congelate nu favorizează dezvoltarea și întreținerea unei flore intestinale naturale și, prin urmare, nu ar trebui consumate prea mult.

Simptomele bacteriilor patologice din intestin

Colonizarea incorectă a intestinului este cea mai frecventă cauză a durerilor abdominale și a flatulenței.
Acest lucru se poate explica prin faptul că bacteriile din intestine joacă un rol important în digestia alimentelor. Dacă digestia este perturbată, există o descompunere crescută a alimentelor. Rezultatul este flatulența.

În cazul colonizării anormale a intestinului, cum ar fi „colita pseudomembranoasă” datorită Clostridium difficile, apar în special crampe abdominale și diaree.
În plus, scaunul bolnavului este raportat din ce în ce mai mult ca fiind caracteristic mirositor.

Pot fi și alte simptome ale colonizării patologice a intestinului

  • diaree cronică,
  • scaune bogate în grăsimi
  • și formarea unui stomac balonat.

Se poate face distincție între intestinul subțire perturbat și flora intestinului gros. Dacă tulburarea se află în intestinul subțire, stomacul umflat se întoarce fără a scăpa de gaze. În cazul unei tulburări a intestinului gros, stomacul balonat este însoțit de evacuarea gazelor intestinale.

Cum poți combate bacteriile patologice din intestin?

Dieta este, de asemenea, cheia pentru combaterea florei intestinale patologice cu un dezechilibru sau colonizarea incorectă a bacteriilor.

Mâncarea ușor digerabilă, cu conținut scăzut de fibre și grăsimi în același timp, protejează mucoasa intestinală deteriorată anterior și oferă puțini nutrienți pentru flora intestinală patologică.

De asemenea, este important să utilizați antibioticele în mod responsabil pentru a evita în primul rând un dezechilibru în flora intestinală. Înainte de orice administrare de antibiotice, trebuie să se justifice necesitatea și să se țină cont de faptul că administrarea de antibiotice are efecte dăunătoare asupra intestinelor și asupra florei intestinale naturale.

Ce bacterii din intestin sunt contagioase?

Unele bacterii, care apar în mod natural în intestin, pot provoca boli în anumite situații.
Există câteva exemple (Proteus, Klebsielle, E.coli) de bacterii care pot provoca boli precum pneumonie sau infecții ale tractului urinar dacă ajung din intestin în alte părți ale corpului.

Apropierea anusului și a vaginului, în special, duce adesea la infecții.

Ce sunt bacteriile producătoare de histamină?

Producția de histamină este atribuită unor bacterii din intestinul uman.
Aceasta poate fi o problemă, mai ales în cazul intoleranței la histamină sau alergiei. În acest context, au fost raportate simptome precum iritarea pielii, vărsături, diaree și crize de astm.

Cu toate acestea, trebuie remarcat faptul că tabloul clinic al intoleranței la histamină nu este acceptat de toți medicii, darămite că sunt conștienți de aceasta. Dintre bacteriile producătoare de histamină, este dată bacteria Morganella morganii (fostă Proteus morganii). Se recomandă măsurarea activității enzimei diamin oxidază (DAO) pentru a investiga prezența bacteriei.

Alternativ, se poate efectua un examen de scaun. Cu toate acestea, tabloul clinic și diagnosticul sunt mai susceptibile de a fi atribuite medicinii alternative și nu sunt suficient dovedite științific. Din acest motiv, tema ar trebui privită cu un anumit grad de scepticism în contextul medicinei convenționale.

Bacteriile intestinale

În intestinul uman există aproximativ 1000 de tipuri de bacterii

Intestinul uman este bogat în agenți patogeni microbieni. Este colonizat de bacterii, precum și de archaea (bacterii primordiale) și eucariote (ființe vii ale căror celule au un nucleu celular). În general, se poate presupune că există în jur de zece ori mai multe microorganisme în intestin decât celulele din corpul uman.

Există mai multe bacterii în fiecare gram de scaun decât sunt oameni pe pământ. Câte tipuri diferite pot fi atribuite acestor bacterii în intestin nu este încă clar. Cu toate acestea, se crede că aproximativ 1000 până la 1400 de tulpini bacteriene diferite pot fi găsite în intestin. Într-o comparație directă între intestinul subțire și gros, colonizarea bacteriană a intestinului gros se dovedește a fi mult mai densă.

Bacteriile din intestin sunt aproximativ împărțite în două grupe: bacteriile dăunătoare, putrefactive (sinonim: bacterii coli) și bacteriile care promovează sănătatea (sinonim: probiotice) la care, împreună cu multe alte tulpini bacteriene, cunoscute lactobacterii și bifidobacteriile aparțin. În plus, s-a dovedit deja că densitatea de colonizare a bacteriilor din intestin este relativ scăzută la nou-născuți și copii mici.

Cu toate acestea, pe parcursul vieții, numărul bacteriilor din intestin crește constant și crește într-o microflora extinsă. Această microflora este implicată atât în ​​apărarea directă împotriva agenților patogeni (așa-numita rezistență la colonizare), cât și în modularea sistemului imunitar. În special, agenții patogeni bacterieni care sunt localizați în intestinul gros nu trebuie neapărat să fie de natură patologică. Pe lângă susținerea procesului digestiv, aceste bacterii joacă un rol decisiv în absorbția vitaminelor și în stimularea mobilității buclelor intestinale (stimularea peristaltismului intestinal).

Prezența unor cantități atât de mari de bacterii în intestin este, prin urmare, chiar benefică pentru organismul uman. Cu toate acestea, studiile experimentale efectuate pe șoareci au arătat că unii agenți patogeni bacterieni și diferite amibe dezvoltă proprietăți patogene doar prin prezența florei intestinale. În plus, o abatere de la dezechilibrul obișnuit al bacteriilor din intestin poate avea un impact negativ asupra stării de sănătate.

Bacteriile care nu se găsesc de obicei în intestine pot duce, de asemenea, la boli gastro-intestinale grave, care sunt însoțite de greață, vărsături și diaree.

Constipație de la bacterii din intestine

Bacteriile din intestin sunt considerate a fi ajutoare importante în digestie. Din acest motiv, este deosebit de important să se mențină flora intestinală naturală. Un dezechilibru marcat între bacteriile care persistă de obicei în intestin poate duce atât la diaree, cât și la constipație. În acest context, constipația este provocată de lipsa anumitor bacterii care pot descompune componentele alimentare. Pacienții care suferă adesea de constipație ar trebui, prin urmare, să consulte imediat un specialist și să investigheze posibilele cauze ale problemelor digestive. Dacă constipația cronică se bazează pe un dezechilibru al bacteriilor din intestin, aceasta poate fi tratată de obicei folosind metode comparativ simple.

Recomandări din partea echipei editoriale:

Știți ce boli pot fi declanșate de bacteriile din intestin?
Află mai multe aici!

  • Boli gastrointestinale
  • Boli diareice
  • colită pseudomembranoasă
  • constipație
  • Salmonella