Abces splenic

Introducere - abcesul splenic

Abcesul splenic este relativ rar. Ca și în cazul abceselor hepatice, cauzele sunt de obicei agenți patogeni care au intrat în fluxul sanguin. Sursele de bacterii din organism care cauzează un abces al splinei pot rezulta din endocardită, amigdalită cronică sau alte infecții bacteriene cronice din organism. Un alt mod de inflamare a abcesului splinei este penetrarea agentului patogen din exterior, de ex. după leziuni abdominale ca urmare a unui accident.

diagnostic

Pe lângă interviul cu pacientul și examenul fizic, examenul cu ultrasunete, care poate arăta semnele sonografice tipice abceselor, este foarte important și aici.

Simptome

La fel ca și în cazul celorlalte abcese, tabloul inflamator este în prim plan cu un abces în splină, care constă în frisoane, febră și o creștere a semnelor de inflamație a numărului de sânge. În cursul următor, poate duce la o imagine septică completă, care poate pune viața în pericol. Acest lucru apare mai ales atunci când abcesul este văzut și tratat prea târziu.

complicaţie

Abcesul poate progresa cu puroi care curge în cavitatea abdominală, care este cunoscut sub numele de abdomen acut și este o afecțiune care poate pune viața în viață, care trebuie tratată imediat. Splina este bine alimentată cu sânge și, de asemenea, există riscul unei sângerări care să pună în pericol viața în cazul unei perforații, dar și după tratamentul cu abces chirurgical al splinei.
Pacienților care au suferit deja endocardită trebuie să li se administreze un antibiotic profilactic pentru a preveni dezvoltarea unui abces.

Terapie și tratament

Un abces splenic este o boală gravă care, dacă este lăsată netratată, duce la moarte într-un timp foarte scurt. Din acest motiv, un diagnostic rapid și o pornire rapidă a tratamentului sunt cruciale pentru rezultatul pozitiv al bolii.

În primul rând, pacientului i se administrează terapie cu antibiotice pentru combaterea infecției care stă la baza abcesului splinei. În plus, abcesul splenic poate fi înțepat (perforat) și secreția purulentă poate fi drenată. Drenajul este introdus fie chirurgical, fie, în prezent, în principal, ghidat cu CT. În cazuri severe, este posibil ca anumite părți ale splinei sau ale întregii spline să fie necesare să fie îndepărtate chirurgical (splenectomie parțială sau splenectomie).

Viața fără splină este complet posibilă, întrucât splina nu este un organ esențial. Cu toate acestea, având în vedere că splina este un organ important al sistemului imunitar, pacienții care au avut o splenectomie au un risc crescut de a dezvolta sepsis (intoxicații sanguine). Această imagine clinică se numește sindrom OPSI (infecție copleșitoare post-splenectomie).

La început poate fi, de asemenea, încercat să trateze conservator cu antibiotice. Dacă acest lucru nu funcționează, este nevoie de drenaj chirurgical cu irigarea plăgii a cavității abcesului. În cazuri severe, splina trebuie îndepărtată complet (splenectomie).

ecografie

Unul dintre lucrurile pe care medicul le poate face pentru a pune diagnosticul unui abces de splină este o scanare cu ultrasunete. Aceasta este o metodă non-invazivă în care splina localizată în abdomenul superior poate fi scanată peste peretele abdominal cu ajutorul unui dispozitiv de sonografie și afișată într-o imagine 2D.

Abcesul poate fi clar diferențiat de țesutul splenic sănătos cu ajutorul capsulelor sale formate din țesut conjunctiv, care apare ca o structură albă la ultrasunete, iar cavitatea întunecată mai jos. Sonografia poate determina locația abcesului în splină. În plus, dimensiunea poate fi măsurată cu ajutorul dispozitivului.

Tomografie computerizată (CT)

Un abces de splină poate fi vizualizat prin tomografie computerizată (CT). Avantajele CT sunt că examinarea are un contrast ridicat, ceea ce înseamnă că organele interne pot fi afișate foarte bine.

CT-ul se face în câteva minute, dar examinarea este asociată cu o anumită expunere la radiații pentru pacient. Un CT poate fi folosit și pentru puncția și scurgerea abcesului din splină într-o manieră controlată. Această metodă reduce posibilele complicații, cum ar fi puncția incorectă a organelor vecine și permite un tratament cu succes.

drenaj

Ca o alternativă la îndepărtarea chirurgicală a întregii spline, medicul poate lua în considerare punctarea abcesului și apoi scurgerea secreției.În trecut, abcesul splinei a fost drenat ca parte a unei proceduri chirurgicale. Astăzi, drenajul percutan cu ghid CT al cavității abcesului este considerat terapia standard. Abcesul splinei este perforat prin piele, iar secreția purulentă este drenată. Controlul simultan cu ajutorul CT permite localizarea exactă a abcesului și reduce riscul unei puncții defecte.